Numele lui Romulus Pavelescu, " Romică",aşa cum îi spuneam noi, colegii din presă,  ar fi trebuit să apară pe acest site, în alte condiţii, dacă ar fi apucat să-şi vadă încă un proiect finalizat(extinderea acestui portal de ştiri) azi, tastăm cu mâhnire:" Să-i fie calea luminată!"
S-a stins  din viaţă, în această dimineaţă, la spitalul " Bagdasar Arseni", după o boală care venit ca un fulger.
Fire extrem de energică, veselă, devotată profesiei, mi-a  intrat la suflet, rapid.
Cu el am intrat la Unitatea de Primiri Urgenţe "în forţă",  când ni se blocau informaţiile şi..tot de la el,datorită spiritului protector,  am învăţat că nu e bine să plec totdeauna singură, pe teren, mai cu seamă în cazul anchetelor jurnalistice.
Nu a îndrăznit să supere vreodată un coleg, ba dimpotrivă, câteodată,  el era sursă de informaţie pentru noi.
O să-mi fie dor să-l mai aud strigând "şefa de cadre", dar la fel de bine ştiu că-i plăceau oamenii puternici, care înţeleg ciclul vieţii.

Am văzut că unii nu se pot abţine nici măcar ...când un om moare!  Trist...
Asta e frustrare,  inimă stearpă!
 Nu cred că a scris nimeni că a fost "ziarist". Înainte de toate, a fost UN OM,  coleg cu noi,  da, chiar dacă a  filmat pentru o televiziune, a tras de cabluri în Liban, a fost sindicalist, bucătar, barman, ori s-a alergat pe scări cu bolnavi psihic.
Nu a avut ziarul lui, să-i înjure pe oameni, după toane, a avut "nebunia" lui.
Era nebun după camerele de filmat.
Ultima dată când am vorbit cu el, acum două săptămâni, după o conferinţă de presă, deşi abia se ţinea pe picioare, îi era gândul să cumpere o cameră de filmat, moment în care mi-am permis să mă răstesc la el:" Du-te... la doctor!"

Sunt convinsă că cei mai mulţi dintre cunoscuţi îşi vor aduce aminte cu plăcere de cel care a fost Romulus Pavelescu.
Condoleanţe familiei îndurerate!

(Romulus Pavelescu a fost SI  reporterul-cameraman al Televiziunii Române la Călăraşi)