Pe 17 octombrie, a fost stabilită Ziua Mondială pentru eradicarea  sărăciei, un bun prilej pentru organizaţiile nonguvernamentale care se respectă, să tragă un semnal de alarmă,  in randul factorilor de decizie, pentru cei care traiesc in conditii greu de imaginat.
Cu toate acestea, la Călăraşi, pe 17 octombrie nu se întâmpla nimic, deşi sărăcia e mai mult vizibilă, iar o zi pe an,  pentru eradicarea acesteia nu ar ajunge.

Ciorbă de orez şi tocană de salam

Călăraşi este judeţul în care românii sunt plătiți cu cele mai mici salarii este Călărași, unde remuneraţia medie nu depășește 233 de euro, de două ori mai puţin faţă de cât primesc bucureştenii.
Peste 30 000 de călărăşeni  (peste 50% din populaţia judeţului) primesc ajutoare de la Uniunea Europeană, prin P lanul anual European de furnizare ajutoare alimentare  pentru persoane defavorizate.
Alimentele nu sunt prea consistente, dar pentru  acestea beneficiarii se calcă pe picioare: orez, făină, mălai, biscuiţi, paste făinoase şi lapte praf.
Zilnic, la cantina de ajutor social a municipiului Călăraşi primesc o masă caldă 235 de persoane.
Cel mai frecvent meniu este: ciorba de orez şi tocana de salam.
Anual, aproape 4000 de călărăşeni stau la coadă, la sediul Primăriei, pentru a primi ajutorul de încălzire:31-262 de lei, în funcţie de venitul realizat.
Populaţia încadrată pe piaţa muncii reprezinta 42 300 de persoane, potrivit datelor Angentiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

  Găleata cu fecale, oasele pentru ciorbă şi osânza care fierbe în întuneric

 Cele mai sărace cartiere din municipiul Călăraşi sunt:" Oborul Nou", "2 Moldoveni", "Cărămidari".
Medicii epidemiologi spun că,  în aceste zone sunt adevărate focare de infecţie, iar locuitorii figurează deja în evidenţă bolilor determinate de sărăcie, aşa cum este TBC-ul.
Spre exemplu, blocul J19 nu este nici acum racordat la energie electrică ori apă curentă.
O găleată ţine locul toaletei, oasele complet răzuite sunt un deliciu, iar oamenii s-au obişnuit să pună capacul peste ceaunul în care fierbe osânza, pe întuneric.
Nici la blocul de locuinţe sociale J28, lucrurile nu sunt mai "roz".
Chiriaşii se lupta cu şobolanii şi cu viruşii de la baia comună. Cât despre mâncare, e bună, cât timp nu se strica pe masa improvizată.
În luna mai ac, două persoane (mama şi fiu) au murit de foame, la propriu.
În locuinţa lor, anchetatorii nu au găsit nicio urmă de "mâncare"
Situaţia economică şi inexistenţa locurilor de muncă  reprezintă principalele cauze ale precarităţii şi marginalizării, iar aceste situaţii conduc în ultimă instanţă la marea sărăcie şi la excluderea totală de la viaţa economică, socială, culturală şi politică.