În repetate rânduri, reprezentanţii administraţiei locale, oameni politici totodată, au încercat să amintească în discursurile lor, nevoia de a găsi şi de a promova o strategie pentru turismul local, însă, fără a aduce în discuţie " Aria de protecţie specială avifaunistică Călăraşi".

Paradoxal, potrivit datelor oficiale, în Consiliul de Administraţie, figurează: Georgel  Musat, preşedintele organizaţiei municipale a PDL,  aspirant la funcţii politice şi administrative, Dima Richard, reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Cornelia Toma, directoarea căminului de bătrâni din Ciocăneşti.

 

Aria Specială de Protecţie Avifaunistica Iezer-Călăraşi, situată pe teritoriul municipiului Călăraşi şi al comunei Cuza Vodă, este recunoscută prin Hotărârea Consiliului Judeţean Călăraşi nr.58/26.10.2001 şi H.G. 2151/2004.

Se află în custodia SC Piscicola SA Călăraşi, în baza prevederilor Ordinului nr 494/2005, ne spune Viorica Rădulescu, în calitate de director.(foto)

Potrivit interlocutoarei noastre, rezervaţia are o suprafaţă de 1100 ha în tot judeţul, asigură condiţii de existenţă pentru păsările migratoare, specii ocrotite prin Convenţiile de la Berna şi Bonn, cum ar fi: gâsca cu gât roşu, cormoranul mic, raţa cu cap alb, specii de egrete.

Sunt cel puţin 14 specii de peşti, printre care : caras, crap indigen, crap fitofag, plătică, biban, ştiucă, somn.

În ceea ce priveşte flora, au fost identificate peste 250 de specii de plante.

De-a lungul timpului, aria de protecţie a fost, mai degrabă, subiect de dezbatere pentru protecţia mediului, pentru elevi şi preşcolari, decât mod de a promova turismul cu ajutorul factorilor locali, câtă vreme Piscicolă SA are capital majoritar de stat.

Cu toată eleganţa caracteristică, directoarea Viorica Rădulescu nu a putut să ne  dea măcar un exemplu, din care să reiasă că  avifaunistica din Călăraşi ar fi privită cu interes colectiv, de către aceştia.

" Noi am încercat să o  promovăm . Până acum, autorităţile nu au intervenit.

Am apelat, în primul rând, la elevi, la tineri, pentru că mizăm pe generaţia nouă, pe capacitatea acesteia de a recepţiona mesajele ecologice.

Cei care vor să o viziteze, pot veni, pentru că le stăm la dispoziţie cu informaţii. Le spunem ce au voie să facă şi ce măsuri de protecţie trebuie să respecte!"

În prezent, Piscicola SA este în plin proces de privatizare. Societatea derulează 23 de contracte de concesiune, cu diverse societăţi, iar tendinţa este ca şi terenurile din incintă să devină proprietate, nu doar suprafeţele de luciu de apă.

Privatizarea se face sub incidenţa normelor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, care prevăd ca" societăţile  care au contracte  de închiriere sau de asociere în participatiune pot vinde  prin negociere directă, în condiţiile în care  titularii contractelor au făcut investiţii în activele pe care le utilizează, în proporţie de  minim 15% din valoarea acestora.

Printre cei care derulează contracte de asociere în participatiune se numără: Marian Dinulescu, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, fost lider PDL Călăraşi, Ion Ciulinaru, consilier judeţean PSD, Doru I. Tărăcilă, fost senator PSD.

 Sumele la care pot ajunge cumpărarea bazinelor piscicole nu au putut fi estimate în mod oficial, însă, neoficial, unii titulari de contracte spun că, "este vorba de zeci de mii de euro, bani pe care îi poţi recupera cu timpul"

  

Potrivit ultimelor date, înregistrate la Registrul Comerţului, Piscicola SA a înregistrat o cifră de afaceri de 51,433 de lei şi profit net de 43,861 de lei.

Anul trecut, s-a clasat pe locul II, în " Top profit România" 

În prezent, pescuitul sportiv pe lacul Iezeru este cel mai des practicat, contra sumei de 60 lei, pe zi.

Dacă reprezentanţii Piscicola susţin ca, încearcă să mediatizeze zona şi importanţa protejării acesteia, braconierii au regulile lor, nescrise.

" E foarte greu. Chiar dacă sunt firme de pază, tot reuşesc să facă rău.

Dau foc stufarisului intr-o parte, iar ei sunt in alta parte!", spune Viorica Rădulescu.

Pierderile din cauza braconajului sunt estimate la aproape 10% din valoarea profitului, menţionează aceasta.

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Cititori: 632