Poliţiştii caută un obiect de patrimoniu cultural, din iunie 2008, ne informează, la solicitarea noastră, comandantul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călărasi, V.

Mărgineanu.

Este vorba despre o copie după manuscrisul " Genealogia Cantacuzinilor", care datează din secolul al XIX-lea, a cărei valoare, potrivit experţilor, este de 300 de lei.
Obiectul de patrimoniu este dat în urmărire naţională, nu şi internaţională, după cum ni se precizează, astfel încât toţi poliţiştii care au acces la aplicaţiile Poliţiei Române să ia la cunoştinţă de elementele sale de identificare şi să poată efectua comparaţii cu obiectele găsite în urma activităţilor specifice desfăşurate.
Dispariţia  manuscrisului a fost înregistrată la Poliţie, în luna iunie a anului 2008, dar directorul Muzeului " Dunărea de Jos",Marian Neagu, spune că nu a atins măcar o dată obiectul în sine, îl ştia în biblioteca instituţiei pe care o conduce" legat în piele roşiatică".
"Teoretic,  ar fi trebuit să fie acolo, în bibliotecă. Manuscrisul nu a fost transferat pentru alte expoziţii, în ţară, "niciodată", spune interlocutorul nostru.
Din cercetările efectuate până în prezent, în urma audierilor, s-a ajuns la concluzia că manuscrisul a fost văzut, ultima dată, în anul 1990, în biblioteca muzeului.
De ce s-a ajuns să se reclame la Poliţie dispariţia acestuia, abia în 2008, de către fotograful muzeului,  Florin Uşurelu, rămâne  un mister, pe care numai organele de anchetă îl pot elucida.
În ţară, sunt peste 50 de copii după "manuscrisul Genealogiei Cantacuzinilor", originalul găsindu-se în Rusia.
Potrivit arheologului Marian Neagu, obiectul reprezintă o piesă de fond  a muzeului, nu una de o valoare impresionantă.
În timpul cercetărilor, a fost contactată fosta directoare a "Muzeului Dunărea de Jos", Rodica Rădulescu,(n.r a părăsit funcţia de director al muzeului din Călăraşi, în 1982) dar nu a putut oferi date concrete cu referire la obiectul căutat.
Sorin Danciu, în calitate de director al Direcţiei judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, menţionează că " împreună cu servicul din Poliţie care se ocupă de patrimoniul cultural, în urma unui control,a constatat lipsa "cărtii rare"(care în fond, este o copie, după cum aţi citit deja) iar reprezentanţii instituţiei pe care o conduce au găsit procesele de primire-predare a obiectelor muzeului, la plecarea fostei directoare, respectiv  preluarea funcţiei de director al Muzeului " Dunărea de Jos", de către Marian Neagu.
Chiar dacă scriptic, Marian Neagu este responsabil pentru gestiunea obiectelor din muzeu, realitatea a arătat că, în instituţie, "lucrurile apar şi dispar", la propriu.

  Statueta fără cap, dar cu ombilic, a dispărut şi a apărut

Tot în sesizarea de la Poliţie, din iunie 2008, fotograful Florin Uşurelu a scris că nu lipseşte doar manuscrisul " Genealogia Cantacuzinilor", ci şi o statuetă antropomorfă, descoperită în 1997, la Gălătui, de către arh. Marian Neagu.
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi transmite că, statueta a fost găsită, în cele din urmă, în cursul anului 2009, la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, aceasta fiind la mai multe expoziţii la muzeele din ţară.
În cazul acesteia, s-a a juns la concluzia că" au fost greşeli de inventariere, respectiv neglijentă în serviciu, din partea directorului Neagu, iar aceasta ar fi dispărut,în realitate, din datele noastre, tot în anul în care a fost găsită.

Astfel, în baza dosarului penal nr. 1647/P/2008, reprezentantul legal al Muzeului "Dunărea de Jos", a fost sancţionat administrativ.
S-au făcut verificări la instituţiile pe unde a fost "plimbată" statueta, urmărindu-se procesele verbale de primire predare.
Şeful secţiei de conservare şi valorificare a patrimoniului muzeal de la Muzeul Naţional de Istorie a anunţat, în presă, ca statueta se afla în acea instituţie, motivând că" a uitat-o Marian Neagu, că i-a dat-o spre studiu", după cum ne mărturiseşte chiar acesta.
La  Muzeul din Călăraşi, în perioada februarie 1997-aprilie 2003,  şeful secţiei Restaurare ,  Conservare şi Valorificarea Patrimoniului, era Florin Rădulescu,actual responsabil pe probleme de patrimoniu cultural naţional, în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Întrebat cum se făcea conservarea, inventarierea obiectelor din colecţia muzeului, în acea perioadă, F. Rădulescu a răspuns sec:" Potrivit legii".
La vremea semnalării dispariţiei obiectelor de patrimoniu, făcea precizări pentru presă locală, trasnmitând că " scrierea de mâna a proceselor verbale " era o tehnică acceptată, in perioada in care era angajat al muzeului.
"Întotdeauna, procesele verbale erau întocmite în două exemplare, unul pentru emitent şi unul pentru primitor".
Statueta antropomorfă, din punct de vedere patrimonial, nu este preţioasă, mai ales prin prisma faptului că " nu are cap".
"La prima vedere, pare un boţ de ceramică", însă este interesantă din punct de vedere ştiinţific.
Faptul că nu are cap, dar are ombilic, a fost interpretat că s-a dorit anularea puterii unei divinităţi, din partea comunităţii. Divinitatea este reprezentată de trei părţi: cap, ombilic, cocoaşă.
Diametrul capului este de 5, 2 cm, prin urmare, frângerea lui întâmplătoare nu este uşoară, explică Marian Neagu.
Acesta susţine că statueta nu ar fi putut valorificată, daca s-ar fi incercat acest lucru, întrucât din punct de vedere material nu înseamnă nimic.
Directorul muzeului nu poate să desluşească, însă, cum " a uitat că a dat spre studiu statueta, unei reprezentant al Muzeului Naţional, specialist în plastică antropomorfă eneolitică, lucru care nu are nicio legătură cu statueta noastră.
" De la Muzeul Cotroceni, la Bacău s-a trimis procesul verbal că am preluat-o", a fost declaraţia acestuia.

Prezent: Zeci de piese care nu se regăsesc la inventar

În prezent,  Muzeul " Dunărea de Jos" din Călăraşi este în faza de reinventariere.
Termenul de finalizare a acestei etape este  1 noiembrie ac.
Marian Neagu nu infirma faptul că, nu se regasec la inventar mai multe piese importante, acesta invocând lipsa spaţiului, ca principal impediment al unei depozitari corespunzătoare.
În luna decembrie a anului trecut, Valentin Parnic, şef serviciu-arheologie, a menţionat la Poliţie, că nu se găsesc sute de obiecte, inclusiv monede valoroase, ne confirmă Marian Neagu.
" Cu timpul, din sutele de piese care nu se găseau, au rămas câteva zeci. Gasim cate una, cate una. E o muncă titanică, inventarierea!
Asta se întâmplă din cauza mutării patrimoniului, în trei locuri", opinează directorul muzeului.

Dacă până la termenul stabilit, nu se găsesc toate piesele din colecţia muzeului, Poliţia şi Direcţia de Cultură, conform atribuţiilor pe care le au, pot derula noi anchete.
Lipsa spatiilor de depozitare, expunere, este o problemă reală a Călăraşiului, însă nu neapărat un motiv de a justifica rătăcirea obiectelor de patrimoniu, nici pentru reprezentanţii Muzeului, nici pentru cei care au ca obiectiv protejarea acestora.
Încă din anul 2008, Consiliul Judeţean Călărasi a apelat la specialisti pentru realizarea unei
expertize tehnice care să ofere soluţii privind reabilitarea clădirii muzeale. Au fost identificate,
atunci, două posibilităţi: consolidarea locaţiei existente sau demolarea si ridicarea unei
construcţii noi. Ambele variante aveau costuri estimate, fiecare în parte, de peste 13 miliarde de
lei vechi.
Pentru rezolvarea lipsei de spaţiu pe care directorul Muzeului Dunării de Jos din Călărasi,
dr.arhg.Marian Neagu, a adus-o în permanenţă în prim-plan, Consiliul Judeţean Călărasi a
acordat următoarele locaţii: prin H.C.J.121/22.12.2005 – camerele 3-18, etaj IV, la Comisariatul
Militar Judeţean Călărasi (suprafaţă totală 309,92mp) si prin H.C.J.143/28.11.2007 – 6
camere, etaj III, tot la Comisariatul Militar Judeţean Călărasi (suprafaţă totală 116,88mp). În
sedinţa din luna martie a.c., Muzeului Dunării de Jos îi vor fi atribuite alte două încăperi -
camerele 1 si 2 situate la etajul IV al Comisariatului Militar.(suprafaţa totală 38,74mp).
Muzeul din Călăraşi are peste 60 000 de piese.