Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor închide uşa, atunci când vine vorba despre justificarea fondurilor publice, europene.
 Contribuţiile enoriaşilor, redevenţele, sponsorizările  nu mai reprezintă decât afaceri care nu se regăsesc în cărţile sfinte.
Miliardele primite şi nejustificate de reprezentanţii Bisericii nu au nimic în comun cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu.
"Toate taxele se duc către Sfânta Biserică, Sfânta Episcopie", a fost singura explicaţie, primită până acum, de la preoţii din Călăraşi.
"Sfânta Episcopie" nu doreşte să arate ce ar fi trebuit să facă cu fondurile primite, deşi redacţia noastră încearcă să obţină răspunsuri în acest sens, încă din luna decembrie 2010.
Chiar în ziua fixată, pentru elucidarea unor situaţii, 30 august ac, consilierul mass media a "trebuit să plece de urgenţă, în teren, fără a fi anunţaţi şi noi, în prealabil, pentru a restabili o întâlnire, iar pe   Preasfinţia Sa, Episcopul Vincenţiu Ploiesteanu,  îl  poţi "prinde" repede, doar dacă ai de plătit, "în numerar".

“Activi în comunitate”, dar mai mult în buzunare

La Călăraşi, de proiectul “Activi în comunitate”, finanţat din Fondul Social European(peste 2 milioane de lei), s-a aflat, mai mult, graţie preotului Ioan Dincă, care slujeşte la biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, parohie selecţionată în proiectul implementat de Asociaţia Culturală “Matei Basarab” şi Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor.
        Proiectul se implementează în perioada 01.12.2009 - 30.09.2011 în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi și are ca obiectiv consolidarea capacității structurilor parohiale de a promova dezvoltarea comunitară și coeziunea socială la nivel local.  
Programul are în vedere, printre altele, formarea lucrătorilor sociali pentru a ajuta familiile defavorizate şi înfiinţarea centrelor sociale, în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa.
În Călăraşi, prin grija preotului Dincă, s-a văzut că unele familii sărace  sunt ajutate atât în cadrul proiectului cât şi în afara acestuia, întrucât la această parohie  încă se  mai practică acest obicei sfânt.
Însă, informaţiile privind proiectul sunt “secrete”, deşi ar fi trebuit să fie o transparentă totală.
Conform oricărui proiect cu finanţare europeană, mediatizarea proiectului, metodele de publicitate ar fi trebuit să fie prezentate public, pe bază de depunere de oferte.
Toată campania de promovare s-a desfăşurat doar în publicaţiile sub egida “Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor”.
Proiectul se mai implementează în parohiile” SFINȚII APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL” - Ceacu, “SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA” – Grădiștea, “SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL” - Independența, “SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE” - Vâlcelele, “SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA” – Urziceni, “NAȘTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL” - Jilavele, “SFINȚII APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL” - Pitișteanu, “ADORMIREA MAICII DOMNULUI”- Fetești, dar Episcopia refuza să ofere detalii despre modul de implementare al proiectului, achiziţiile din cadrul programului.
Managerul proiectului, Eugenia Popescu, a îndeplinit pe loc dorinţele Preasfinţiei Sale,  transmitand un comunicat de presă sec, care nu vine în completarea celor menţionate mai sus.

                                   
Venituri în valoare de peste 140 de miliarde de lei (vechi)şi termopane de 1, 4 miliarde de lei …vechi

Publicaţia  noastră a intrat în posesia raportului economic şi de patrimoniu al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, iar veniturile sunt colosale.
Contul de execuţie pe anul 2010 arată că s-au realizat venituri în sumă de 151,4 miliarde lei vechi lei  şi cheltuieli de 133,5 miliarde de lei vechi.
Bugetul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor pe anul 2011 cuprinde la partea de venituri 148,1 miliarde lei, iar la cheltuieli 140,1 miliarde de lei vechi.
În raportul menţionat, figurează 185 de şantiere(lucrări la bisericile din cele două judeţe) care au cheltuit peste 76,3 miliarde lei vechi din care 15,8 miliarde, bani  ai Bisericii, 20,5 miliarde de la Ministerul Culturii şi Cultelor, 22,9 miliarde de la Consiliile locale din cele două judeţe  şi 17 miliarde ai altor sponsori.

În anul 2010, pentru Catedrala Episcopală s-au cheltuit peste 10 miliarde de lei : lucrări de pictură în tehnica frescă, în valoare de 1,7 miliarde lei, achiziţionarea şi montarea mozaicului murano orsoni pentru pridvorul Catedralei – 5,5 miliarde lei, montarea tâmplăriei din lemn stratificat – 2,9 miliarde lei, realizarea unui sistem performant de climatizare, montarea un sistem profesional de sonorizare la Reşedinţa Episcopală – 273 milioane lei, achiziţionarea a 4 tone de tablă de cupru pentru învelitoare – 1,37 miliarde lei, execuţia şarpantei – 1,1 miliarde lei, lucrări de consolidare la Reşedinţa Episcopală – proiect derulat prin Companiei Naţionale de Investiţii, montarea parchetului la Reşedinţa Episcopală – 45 de milioane, realizarea un sistem performant de climatizare – 750 de milioane din sponsorizări, reamenajarea interioară, arhitectură şi finisaje interioare la Reşedinţa Episcopală – 1,6 miliarde lei din sponsorizări, montarea tâmplăriei din aluminiu cu geam termopan pentru Reşedinţa Episcopală – 1,4 miliarde de lei.

Şi-au rezervat o lucrare şi un “loc în Rai”

Shamrock România a încasat aproape 3 miliarde pe montajul tâmplăriei din lemn stratificat de la Catedrala Episcopală.

Societatea  a fost înfiinţată  de  miliardarul Adrian Dura, în 2000.
Consirom SA  a încasat 750 de milioane pentru climatizarea de la Reşedinţa Episcopală
Oyl Company a ajutat financiar Episcopia cu 600 de milioane lei. Firma a înlocuit tigla Catedralei cu tabla de cupru.
Maria Trading Srl care exploatează o suprafaţă de 30.000 de ha la nivelul judeţelor Călăraşi, Giurgiu şi Constanţa,este arendaş al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Conform contractului de arendă în participaţiune dintre Episcopie şi Maria Trading pentru cele 876 ha teren arabil de la Amara, unitatea bisericească a primit,  în 2010, o redevenţă de 3,5 miliarde de lei.
Pe lista firmelor implicate în construcţia Catedralei Episcopale se regăseşte şi Prefab SA, reprezentată de Marian Petre Milut, cel care a primit a primit Ordinul „Crucea Sloboziei” din partea PS Vincenţiu.

“Gusturi fine”

În cartierul rezidenţial din Slobozia, “ansamblul Pepiniera” Consiliul Local Slobozia a aprobat Episcopiei şase loturi de casă, cu titlu gratuit, în baza solicitării  nr.237/08.02.2010.
Loturile de teren au fost cerute pentru construirea unor locuinţe de serviciu, pentru preoţi.
De când o persoană primeşte o “locuinţă socială “, într-un cartier numai cu vile, Episcopul Sloboziei refuza să explice.
Proiectul de hotărâre  nu  a avut un suport legal, deoarece  Legea Administraţiei Publice spune: ,,Consiliile locale pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice”. Indiferent cărora din aceste instituții li se dă acest teren în folosință gratuită, categoric, şi calea de interpretare legală este aceasta, li se dă în scopul desfăşurării activității fără scop lucrativ. Locuințele de serviciu nu sunt pentru desfăşurarea unor activități fără scop lucrativ, nici pentru servicii de utilitate publică şi nici pentru activitate de binefacere.
Prefectura Ialomiţa a atacat în contencios administrativ proiectul de hotărâre, după care a renunţat la acţiune, întrucât s-au făcut “intervenţii” la Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform surselor noastre.
Reprezentanţii instituţiei au dorit să nu mai justifice acţiunea din contencios-administrativ, sfătuindu-ne” amical”  să renunţăm la subiect, deoarece “ Preasfinţia Sa poate fi extrem de răzbunător”, inclusiv cu noi.
Tot despre Episcopul Vincentiu, apropiaţii spun că este o persoană foarte extravagantă, căreia îi place să aleagă etichetele cu multe zerouri.

Taxe de la păcătoşi, pentru lumânări “de firmă”

La Biserica “Sfântul Dasie” din municipiul Călăraşi, observăm acelaşi anunţ, afişat în toate unităţile de cult creştin”Este interzisă folosirea lumânărilor din alte unităţi!”.
Cu alte cuvinte, lumânările sunt “de firmă acum”. Poarta egida Episcopiei, iar unii preoţi sunt chiar  insistenţi, în acest sens.
La Biserica menţionată aflam că” nu se întâmpla nimic, dacă aprindem lumânări cumpărate din altă parte, la un preţ mai mic, dar banii sunt pentru “Sfânta Biserică şi Sfânta Episcopie”.
Reprezentanţii Protoieriei Călăraşi încearcă să ne exemplifice că, odată venit într-un loc, trebuie să foloseşti un bun de acolo.
“ Nu vă duceţi la cofetărie şi veniţi cu prăjitura de acasă”. Replica noastră, admisă şi de oamenii Bisericii, este că”măcar la cofetărie primim bon fiscal”, cum ar trebui să se întâmple pentru orice serviciu.